EV.ZILEI – BANCILE ACOPERA PIERDERILE PE SPINAREA NOILOR CLIENTI

Ca urmare a crizei, costurile aferente creşterii gradului de risc au sporit, astfel că pierderile sunt suportate de noii clienţi.

Bancherii au transferat astfel riscurile către clienţi, preferând o politică “iraţional” de prudentă, după cum apreciază preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru.

“Trăim într-o lume în care toţi oamenii, inclusiv bancherii, sunt animale de pradă, nu iubitori de risc necontrolabil”, a declarat preşedintele AOAR, transmite Mediafax.

Banca Naţională a României (BNR) a redus dobânda-cheie de două ori de la începutul acestui an. Astfel, la începutul acestei luni, dobânda de politică monetară a fost revizuită de la 7,5% la 7%, pentru a-i face pe bancheri să acorde mai uşor împrumuturi.

Profitul lor, pierderile noastre

Creditarea s-a reluat, însă noii clienţi suportă costurile creşterii gradului de risc.

“Vedem în mod cert o reluare a creditării, se vede aşa ceva. Nu pot să mă abţin şi să nu remarc că băncile din România au un model de afaceri ideal: atunci când fac profit este numai al lor, iar când înregistrează pierderi fac provizioane, iar costul acestora este suportat de noii clienţi. Deci la pierderile băncilor participă şi clienţii”, a punctat Florin Pogonaru.

În cazul împrumuturilor garantate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), băncile s-au grăbit să restructeze creditele, astfel încât nota de plată a Fondului a sporit de şase ori anul trecut, comparativ cu 2008, până la 27 milioane euro.

Mai mult de jumătate dintre plăţile efectuate de FNGCIMM au fost cauzate de insolvenţe, potrivit preşedintelui instituţiei, Aurel Şaramet.

De asemenea, bancherii au majorat comisioanele, în special cele aplicate la conturile curente, care au ataşate carduri de debit, după cum a explicat pentru evz.ro Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

Citeste art. pe Ev.Zilei 16.02.2010

DETALII DESPRE ACTIVITATEA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI AICI!

  • Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!
  • INSCRIETE IN UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

  • Reclame

    TVRinfo – INTERVIU CU DL.ASOFRONIE CONSTANTIN VICEPRESEDINTELE UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI

    La data de 15.02.2010, orele 20.45, jurnalistul Gratian Moldovan de la TVRinfo, in cadrul emisiunii ,,Interviuri” , l-a avut ca invitat pe dl.Constantin Asofronie  Vicepresedintele Uniunii Mediatorilor Bancari.

    Timp de 10 minute , dl Constantin Asofronie a vorbit despre mediere, procedura medierii, avantajele pe care le prezinta medierea, costurile pe care le implica procesul de mediere si conflictele ce pot fi mediate de catre mediatorii autorizati, membrii a Uniunii Mediatorilor Bancari.

    Inregistrarea va fi redifuzata, in cadrul emisiunii,,Interviuri” in cursul nopti de 15/16.02.2010, orele 01.45 si 02.45 precum si in zilele ce urmeaza.

    In zilele ce urmeaza, in cadrul aceleiasi emisiuni, jurnalistul il va avea ca invitat pe dl.Tudor Tatu Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari.

    Emisiunea ,,Interviuri” este difuzata de TVRinfo, de L – V la orele19.45 si 20.45.

    DETALII DESPRE ACTIVITATEA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI AICI!

  • Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!
  • INSCRIETE IN UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

  • TUDOR TATU, PRESEDINTELE UMB – DACA BANCA REFUZA MEDIEREA, ATUNCI REFUZUL SAU VA FI PRIVIT CA O BILA NEAGRA

    Ce faci când banca se pregăteşte să te execute

    Începând cu această lună, băncile se pregătesc să treacă la executarea silită pe bandă rulantă a datornicilor.

    Cei care speră că îşi vor putea păstra bunurile mai pot apela la bunăvoinţa bancherilor şi să încerce să obţină o amânare a executării silite. Practic, înainte de a ajunge în instanţă, debitorul sau banca poate chema cealaltă parte la mediere.

    Din martie, va intra în vigoare o nouă prevedere legislativă. Conform acesteia, atât debitorului, cât şi creditoruuil li se va recomanda de către judecători să apeleze la un mediator. În acest context, procesul de executare silită poate fi suspendat pe o perioadă de trei luni, cât va dura procesul de mediere. Dacă cele două părţi nu vor ajunge la un acord, instanţa va trebui să soluţioneze cazul.

    “Dacă banca va refuza medierea, atunci refuzul său va fi privit ca o bilă neagră”, apreciază Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

    În plus, băncile ar trebui să înştiinţeze debitorul, dacă demarează procedura de executare silită, însă nu se achită întotdeauna de această sarcină. În aceste condiţii, restanţierul află că şi-ar putea pierde casa sau alte bunuri de abia atunci când dosarul său ajunge în instanţă. Dacă la prima înfăţişare se stabileşte un nou termen pentru proces, de comun acord, instanţa nu este obligată să mai trimită înştiinţări privind următorul termen de judecată. Astfel, procesul poate continua şi în absenţa debitorului.

    Debitorii, protejaţi de lege

    Până anul trecut, cei care nu îşi plăteau ratele puteau fi executaţi silit doar în baza contractului de împrumut sau de leasing ori a unui alt contract cu titlu executoriu, în maximum o săptămână, de către un executor judecătoresc. Curtea Constituţională a schimbat procedura de executare silită. Creditorul este obligat acum să obţină o hotărâre judecătorească pentru a începe executarea.

    În acest context, debitorul mai are o şansă, căci judecătorii ar trebui să fie imparţiali, în vreme ce executorii angajaţi de creditori ar fi mai interesaţi de executarea rapidă a rău-platnicului, apreciază preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România, Tudor Tatu.

    Apărarea, tot mai scumpă

    Chiar şi aşa, costurile unui proces nu sunt de neglijat, mai ales că onorariile avocaţilor îi fac pe mulţi debitori să renunţe să îi mai angajeze. În acest context, debitorii pot apela la un mediator bancar. Tarifele aplicate de aceştia depind de complexitatea cazurilor şi de valoarea prejudiciului şi pornesc de la câţiva zeci de lei şi pot ajunge la câteva sute de lei.

    “De exemplu, în cazul unui litigiu în care prejudiciul este de câteva mii de lei, onorariul poate fi de 100 de lei sau sub această valoare. Dacă valoarea prejudiciului este mai mare, cazul este mai complex şi necesită colaborarea cu mai mulţi experţi, onorariul mediatorului poate ajunge şi la 500 – 1000 euro”, a explicat pentru evz.ro Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

    Onorariul poate fi plătit doar de una dintre părţile implicate sau de amândouă, în funcţie de acordul la care se ajunge prin negociere.

    Datornici pe bani puţini

    Tatu spune că în multe cazuri clienţii ajung pe lista datornicilor de la Centrala Riscurilor Bancare, chiar şi pentru un debit restant de câţiva bani. În alte cazuri, banca sau compania de leasing preferă să forţeze mâna clienţilor, ameninţându-i cu executarea silită.

    Un asemenea caz este cel al unei firme constănţene, care a cerut reeşsalonarea unui credit bancar de câteva sute de mii de euro. În caz contrar, risca să intre în insolvenţă. După câteva runde de negocieri, banca a fost de accord să îi acorde o păsuire, astfel încât firma să-şi continue afacerile şi să poată rambursa împrumutul.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului îi avertizează pe cei care vor să ia un credit sau să încheie un contract de leasing să citească cu atenţie prevederile contractuale şi să ceară lămuriri detaliate, pentru a nu avea surprize.

    citeste articolul originar pe ev.zilei.ro,editia on-line

    Nota:Articolul va aparea si in editiascrisa a Ev. Zilei din data de 04.02.2010

  • Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!
  • INSCRIETE IN UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

  • TUDOR TATU PRESEDINTELE UMB – MAJORAREA COMISIOANELOR ESTE O PRACTICA VECHE A BANCILOR

    De ce umblă bancherii la comisioane


    Clienţii băncilor din România ar putea plăti taxe şi comisioane mai mari atunci când utilizează cardurile. Majorarea costurilor se va datora impunerii de către forurile internaţionale a unei taxe suplimentare băncilor. Astfel, instituţiile de credit, considerate vinovate de declanşarea crizei financiare, vor contribui, timp de mai mulţi ani, cu sute de miliarde de dolari la bugetele statelor în care sunt înregistrate.

    Bancherii şi autorităţile au ajuns la acordul privind impunerea taxei la reuniunea de la Davos. Efectele acestui acord se vor resimţi şi pe piaţa românească, după ce FMI, Banca Mondială şi alte foruri internaţionale vor conveni cum să se aplice această taxă.

    Comisioane majorate automat

    Însă, odată intrată în vigoare, norma va conduce la majorarea costurilor aferente unui cont curent.

    “După introducerea taxei, automat va exista o creştere a comisioanelor, iar cel mai vulnerabil segment este cel al conturilor curente. Majorarea comisioanelor este o practică veche a băncilor de a-şi acoperi cheltuielile”, a declarat pentru evz.ro Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

    În cazul conturilor curente, “comisioanele sunt mai greu de controlat, astfel că multe bănci deja le-au majorat”, explică Tatu.

    “Omul face cheltuieli, dar nu urmăreşte ce taxe a plătit pentru fiecare plată sau retragere de la bancomat”, avertizează Tudor Tatu.

    Mulţi clienţi au deschis conturi curente pentru că aşa le-a cerut angajatorul şi îşi primesc salariile pe card. Această categorie a clienţilor bancari va fi cea mai afectată de introducerea noii taxe.

    Taxa, acoperită din profit

    Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, dă asigurări că va mai dura ceva timp până când taxa va fi aplicată.

    “La Davos nu se iau decizii. Acordul înseamnă o înţelegere asupra opiniilor. Până la o decizie, va mai trece o perioadă, iar noi vom împărţi soarta Uniunii Europene”, a explicat pentru evz.ro Adrian Vasilescu.

    Oficialul BNR consideră că băncile ar trebui să acopere cheltuielile generate de introducerea taxei convenită la Davos din profit şi nu din majorarea comisioanelor.

    Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România se clasează pe locul 14 în rândul statelor membre din punctul de vedere al costurilor anuale aferente unui card bancar. Astfel, un român achită, în fiecare an, 83 de euro (echivalentul a aproape 350 de lei) băncii emitente, în contul comisioanelor şi al taxelor percepute de aceasta pentru administrarea contului curent şi pentru utilizarea cardului.

    EVZ.ro

    Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!

    TUDOR TATU PRESEDINTELE UMB – MAJORAREA COMISIOANELOR POATE FI CONSIDERATA NEJUSTIFICATA

    Devalorizarea caselor duce la scumpirea creditelor

    Valoarea casei puse ca garanţie în bancă a scăzut cu 45% din 2008 până în prezent

    Valoarea locuinţelor puse ca garanţie pentru împrumuturi a scăzut aproape la jumătate în ultimii doi ani. Băncile îşi reevaluează activele imobiliare pe care le-au primit drept garanţie pentru creditele acordate. Dacă valoarea acestora a scăzut, comisioanele bancare vor creşte.

    De regulă, în contractele de creditare nu există clauze care să facă referire la evoluţia valorii de piaţă a garanţiei ipotecare, riscul de devalorizare a acesteia revenindu-i exclusiv băncii. Dar acoperirea acestui risc presupune obligaţia ca instituţiile de credit să-şi constituie provizioane (sume puse deoparte pentru cazurile în care intervine eventuala daună), adică o creştere a costurilor proprii de administrare.

    De aici va veni o creştere a comisioanelor de administrare a creditelor, percepute clienţilor, pentru că băncile nu vor avea alte surse de acoperire a acestor costuri suplimentare. Altfel spus, devalorizarea peste măsură a caselor puse ca garanţie poate duce la o creştere a comisioanelor bancare, adică la o scumpire a creditelor, avertizează economiştii.

    Casele noi sunt cele mai riscante

    Potrivit companiei de consultanţă imobiliară Colliers Internaţional, preţurile caselor sunt acum, în 2010, aproximativ echivalente cu cele din anii 2005-2006, dar cu 45% mai scăzute decât în perioada de boom imobiliar 2007-2008. Asta înseamnă că şi valoarea garanţiei este egală cu cea din 2006, respectiv mai mică decât cea din 2008.

    Din acest punct de vedere, putem spune că, acum, creditul ipotecar luat înainte de 2007 nu ridică probleme legate de soliditatea garanţiei, însă creditele noi, cu gaj imobiliar, luate după 2007 pot crea surprize total neplăcute, atât pentru bancheri, cât şi pentru clienţii lor. Odată cu reevaluarea ce se va efectua în 2010, este foarte posibil ca o locuinţă evaluată în vederea primirii în garanţie la 100.000 de euro, în vara lui 2008, să valoreze acum mai puţin de 60.000 de euro, lucru care ar ridica probleme serioase în relaţia dintre bancă şi clientul aflat în această situaţie.

    Ce pot face bancherii

    „În principiu, lucrurile pot rămâne în echilibru, pentru că garanţia este ultimul lucru de care bancherul vrea să se atingă. Atunci când clientul este un bun platnic şi istoricul rambursărilor arată că nu sunt probleme, nici valoarea garanţiei nu îngrijorează pe nimeni. Probleme apar doar atunci când clientul se dovedeşte a fi neserios”, a declarat, pentru „Adevărul”, Petre Bunescu, director general adjunct al BRD.

    Specialiştii din sistemul bancar arată că, de fapt, băncile nu au altă sursă pentru acoperirea acestui risc decât mărirea comisioanelor, mai precis a celor de administrare a creditului afectat de devalorizarea garanţiei.

    Ce pot face clienţii

    Deocamdată, sistemul nu s-a confruntat cu astfel de probleme, şi bancherilor nu le rămâne decât să spere că piaţa imobiliară îşi va reveni, astfel încât valoarea garanţiilor să nu scadă sub pragul critic.

    De cealaltă parte, clienţii de bună-credinţă, care au primit un credit în baza unei garanţii supraevaluate în anii de boom imobiliar, pot apela la instituţia medierii dacă banca ridică eventuale pretenţii în legătură cu valoarea garanţiei lor.

    „Din câte ştim, băncile nu au stabilit, prin contractele de creditare, clauze de actualizare a valorii garanţiei. De aceea, în cazul în care banca doreşte să crească un comision, ar trebui să-şi notifice din timp clientul, justificând cu argumente solide eventuala majorare. Fără această notificare, majorarea poate fi considerată nejustificată”, ne-a declarat Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

    El arată că, de obicei, astfel de costuri ascunse se regăsesc în administrarea conturilor curente, la care clienţii sunt mai puţin atenţi.

    De asemenea, clienţii trebuie să fie notificaţi în cazul în care banca doreşte să introducă vreo clauză referitoare la valoarea garanţiei, a mai recomandat specialistul.

    Firmele, campioane la restanţe

    În ultimii doi ani, mai precis de la finele lui 2007 la finele lui 2009, restanţele bancare ale firmelor au crescut de opt ori, iar ale populaţiei – de numai patru ori.

    Adevarul

    Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!

    CINE SE TEME DE MEDIATORUL BANCAR,INSTITUTIA CARE REZOLVA PROBLEMELE CLIENTILOR BANCARI?

    ombudsman

    Piata financiara ar putea avea un avocat al poporului, care sa apere drepturile clientilor. Bancile sustin ca nu au gasit pe nimeni interesat sa preia aceasta atributie, dar oficialii protectiei consumatorului cred ca de fapt, ele nici nu sunt interesate, astfel ca nu cotizeaza cu fonduri pentru constituirea institutiei.

    Romania ar trebui sa aiba o institutie a Ombudsmanului, altfel spus, un avocat al poporului pentru relatia cu bancile, care ar putea centraliza si solutiona rapid plangerile adresate de clienti, a spus Sue Rutledge, responsabil in cadrul Bancii Mondiale, in cadrul unui seminar financiar.

    Replica a venit prin Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). Acesta a declarat ca la nivelul pietei de profil a existat in trecut o preocupare pentru a crea aceasta institutie, care a esuat.

    “Am vrut sa instruim persoane care sa joace rolul de mediatori intre banci si clienti, dar nimeni nu s-a aratat interesat de aceasta meserie”, a declarat marti Radu Ghetea.

    Adevarata situatie este insa alta, atrage atentia Mihail Meiu, director in cadrul Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC). Acesta considera ca institutia nu a aparut deoarece bancile nu au dorit sa furnizeze fondurile necesare, in conditiile in care nu au nicun interes ca interesele clientilor sa fie aparate.

    “Ca orice institutie, cea a avocatului poporului pentru sistemul financiar ar inghiti niste fonduri, pe care bancile nu au fost dispuse sa le plateasca”, a spus acesta. Meiu a declarat totodata ca i se pare incredibil ca pana in prezent nimeni nu a dorit sa ocupe aceasta functie.

    In lipsa institutiei Ombudsman-ului, ANPC are atributiile de a solutiona problemele care intervin intre clienti si banci.

    Este aceasta institutie necesara? Care ar fi beneficiile clientilor daca Ombudsmanul va functiona? Prin intermediul ANPC, clientii primesc rezolvari pentru probleme punctuale, pe care le sesizeaza autoritatii. In schimb, prin intermediul unui avocat al poporului, acestia ar putea fi mult mai bine aparati, in conditiile in care Ombudsman are inclusiv atributii care tin de apararea drepturilor civile ale clientilor bancari.

    quote De multe ori, clientii bancilor nu stiu sa isi exercite drepturile si semneaza ca primarii quote

    Potrivit lui Dinu Petre, partener in cadrul firmei de avocatura Cunescu Balaciu si Asociatii, Ombudsmanul ar avea atributii mult sporite in raport cu ANPC-ul in apararea drepturilor clientilor bancari.

    “ANPC nu apara drepturile civile ale clientilor. Institutia Ombudsman ar putea sa se autosesizeze in legatura cu abuzuri ale bancilor si chiar sa sesizeze la Curtea Constitutionala anumite cazuri, pentru ca legea i-ar permite”, a declarat Dinu Petre pentru DailyBusiness.ro.

    La ce solutie s-ar putea apela? Ar putea Banca Nationala, prin autoritatea sa, sa oblige bancile sa instituie acest for?

    Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu poate juca rolul de gardian al sistemului pe segmentul protectiei onsumatorului, iar “cea mai buna reglare a pietei nu o face o institutie de paza, ci concurenta”, a spus Eugen Radulescu, consilier in cadrul BNR.

    “In plus, trebuie ca si consumatorul sa stie ce sa ceara de la banci. De multe ori, clientii bancilor nu stiu sa isi exercite drepturile si semneaza ca primarii”, a explicat Radulescu pentru DailyBusiness.ro.

    Sue Rutledge considera insa ca institutia este foarte importanta, pentru ca ar avea rolul de a crea incredere in sistem, daca luam in calcul ca, desi nu sunt invatati sa isi apere drepturile, multi oameni se plang de serviciile bancare.

    Aceasta a mentionat ca in SUA si Marea Britanie, institutia Ombudsman-ului functioneaza de mult timp, solutionand rapid problemele clientilor bancari, care nu platesc taxe pentru aceste servicii.

    In primele 9 luni din 2009 au fost inregistrate la ANPC 2.100 de plangeri impotriva bancilor, 600 dintre acestea fiind trimise pentru rezolvare in instanta.

    Autor: Raluca Florescu,/www.dailybusiness.ro

    S-A INFIINTAT UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI DIN ROMANIA

    INSCRIETE IN UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

    Vă informam că a apărut Uniunea Mediatorilor Bancari, o soluţie de mult aşteptată pe piaţa financiar-bancară românească!

    Uniunea Mediatorilor Bancari este prima asociatie profesionala a mediatorilor, specializata pe un domeniu bine definit,este prima asociatie care da startul specializarii mediatorilor pe domenii urmand si respectand Standardele Europene ale medierii elaborate de Institutul International de Mediere(IMI) cu sediul in Irlanda.

    UMB deja a inceput demersurile afilierii la institutii internationale din domeniul medierii iar in cursul lunii Martie- Aprilie 2010 UMB va organiza la Bucuresti o conferinta internationala avand deja confirmarea participarii unor specialisti internationali din domeniul medierii financiar bancare, comercial si civil.

    De ce sunt necesari mediatorii bancari?

    După ce ani de zile s-a încercat crearea unei instituţii care să încerce soluţionarea conflictelor între bănci şi cienţii lor, după ce iniţiativa Asociaţiei Române a Băncilor de înfiinţare a Mediatorului Bancar trenează din 2006, fiind avizată negativ de Consiliul Concurenţei, cu tot acordul Băncii Naţionale a României, iată că s-a constituit asociaţia Uniunea Mediatorilor Bancari din România.

    Fondatorii Uniunii Mediatorilor Bancari, mediatori autorizaţi conform Legii nr. 192/2006, au identificat această necesitate pe piaţa financiar-bancară şi au pus bazele unei asociaţii profesionale de profil, formate din mediatori autorizaţi conform prevederilor legale, specializaţi în medierea conflictelor aparute in domeniu financia-bancar.

    Membrii Uniunii Mediatorilor Bancari, constituiţi în reţea la nivelul judeţelor şi principalelor municipii şi oraşe, vor presta serviciile de mediere necesare, prin formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege, la un nivel bun de calitate, celeritate, neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate.

    Chiar dacă s-ar înfiinţa o instituţie asemănătoare Avocatului poporului (Ombudsman) pentru domeniul bancar, aceasta nu se poate numi Mediatorul Bancar din următoarele motive:

    – medierea este definită ca o alternativă de soluţionare a conflictelor, pe cale amiabilă, prin apelarea la o terţă persoană autorizată ca mediator în condiţiile Legii nr. 192/2006, practicarea medierii de persoane neautorizate fiind considerată infracţiune, prin recentele modificări ale legii;

    – mediatorul îşi exercită atribuţiile cu consimţământul şi la alegerea părţilor, nu desemnaţi de conducerea unei instituţii, cu respectarea principiilor medierii, respectiv independenţa faţă de părţi, imparţialitatea, neutralitatea şi confidenţialitatea;

    – persoanele aflate în orice fel de raporturi cu băncile – serviciu, colaboratori dintre mediatorii autorizaţi, asociaţie patronată de bănci, nu se vor putea numi mediatori, pentru că nu ar respecta legislaţia şi practica internaţională şi naţională în domeniul medierii;

    – un mediator nu face cercetări, nu emite hotărâri, ci ajută părţile să ajungă la o soluţie convenabilă pentru ele, dincolo de formalismul şi birocraţia instituţiilor judiciare şi jurisdicţionale;

    Uniunea Mediatorilor Bancari va colabora cu Asociaţia Română a Băncilor ca şi cu orice altă asociaţie de profil, dar în condiţii de autonomie, cu băncile ca şi clienţi, cu Institutul Bancar Român ca şi cu orice furnizor de servicii de specializare şi perfecţionare profesională, cu Banca Naţională a României;

    Uniunea Mediatorilor Bancari consideră că există suficiente autorităţi/ instituţii publice în domeniul protecţiei consumatorului ca A.N.P.C, poliţia, parchetele, instanţele, comisiile parlamentare pentru cercetarea petiţiilor şi abuzurilor, Avocatul Poporului, nefiind necesar acum şi un Ombudsman bancar.

    Chiar dacă alţii consideră necesar acest Ombudsman bancar, el ar fi tot o instituţie publică cu rol jurisdicţional, care nu ar fi de preferat ca şi instanţele, pentru soluţionarea litigiilor între bănci şi clienţi, în plus, cum ar fi dacă s-ar înfiinţa câte un Ombudsman pentru fiecare domeniu în care există conflicte între furnizori şi consumatori?

    Clienţii nemulţumiţi de relaţia cu băncile, în afară de mediatorii bancari, vor putea să se adreseze în continuare A.N.P.C. sau instanţelor de judecată.

    Dacă va fi înfiinţată instituţia Ombudsman-ului Bancar, acesta nu va media conflictele între bănci şi clienţii lor, nu va da hotărâri în favoarea uneia din părţi, ci probabil, va incerca să verifice administrativ temeinicia reclamaţiilor şi să emită recomandări şi eventual sancţiuni pecuniare în cazul dovedirii vinovăţiei băncilor.

    Deci va fi o instituţie publică cu atribuţii administrativ-jurisdicţionale asemănătoare Avocatului poporului sau Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.

    Indiferent de aceste autorităţi sau existenţa instanţelor de judecată, părţile conflictului au posibilitatea să soluţioneze conflictul dintre ele pe cale amiabilă, prin mediere, cu ajutorul mediatorilor bancari, găsindu-se o soluţie reciproc acceptată, cu avantaje pentru ambele părţi, mai rapidă, mai puţin costisitoare, confidenţială, ca alternativă la hotărârile instituţiilor cu atribuţii judiciare sau jurisdicţionale deja existente în România.

    Scurta prezentarea Uniunii Mediatorilor Bancari

    Fondatorii asociaţiei UMB sunt mediatori autorizaţi din România, potrivit Actului constitutiv, care şi-au exprimat voinţa de a se asocia pentru desfăşurarea unor activităţi de interes general în domeniul medierii şi în special în domeniul financiar-bancar.

    Din punct de vedere instituţional, Uniunea Mediatorilor Bancari (UMB) se constituie sub forma unei persoane juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, independentă, în temeiul dreptului de liberă asociere prevăzut de art. 9 şi 37 din Constituţia României şi în conformitate cu prevederile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările ulterioare, precum şi Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, cu legea română şi directivele europene privind activitatea de mediere şi statutul său(Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila nr. 313/11.11.2009, Jud. sector 2 Bucuresti si Certificatul de inregistrare in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor nr.117 din 02.12.2009).

    Uniunea are ca elemente de identificare proprii: ştampilă, cod de înregistrare fiscală, cont bancar, siglă şi carnete de membru, a căror formă se stabileşte de către consiliul director.

    Uniunea este constituită pe principiile democratice: liberul consimţământ şi voinţa de asociere a tuturor membrilor ei în vederea realizării scopurilor propuse, egalitatea în drepturi, reprezentativitatea, eligibilitatea conducerii prin vot secret din rândul membrilor săi, legalitatea, adoptarea hotărârilor cu vot majoritar, solidaritatea, mutualitatea, libertatea de asociere şi afiliere la alte asociaţii sau organizaţii profesionale, minoritatea se supune majorităţii, hotărârile adoptate de organele alese sunt obligatorii pentru toţi membrii uniunii, promovarea valorilor civice, ale democraţiei şi statului de drept.

    Sediul uniunii este în municipiul Bucureşti, putând fi schimbat de CD şi validat de adunarea generală; uniunea poate constitui filiale sau sucursale ca structuri teritoriale în alte localităţi, în temeiul hotărârii adunării generale, prin care acestora le este alocat un patrimoniu şi competenţe.

    Scopul uniunii este promovarea şi dezvoltarea medierii ca soluţie alternativă de soluţionare a confictelor, apărarea drepturilor şi promovarea intereselor profesionale, economice, sociale, ştiinţifice şi culturale ale membrilor săi, potrivit legislaţiei privind medierea şi statutului.

    Obiectivele principale ale uniunii sunt: susţinerea, protejarea şi promovarea intereselor membrilor săi, mediatori autorizaţi din România şi Uniunea Europeană, ca asociaţie profesională, dezvoltarea şi practicarea procedurii de mediere pentru rezolvarea conflictelor ca alternativă de soluţionare a conflictelor la justiţia tradiţională, în mod special în domeniul financiar-bancar, activităţi de promovare publică a noţiunilor de bază despre mediere şi realizare a unei reţele viabile şi eficiente de diseminare a informaţiilor legate de mediere, ca procedură recomandată de către U.E. şi alte organisme internaţionale, la nivelul unor instituţii şi al unor segmente sociale, perfecţionarea pregătirii mediatorilor membri în domeniul financiar-bancar şi juridic, colaborarea cu alte asociaţii, uniuni şi instituţii, pentru schimb de experienţă, promovarea medierii, profesiei de mediator şi reglementarea acestora.

    Pentru realizarea scopului şi obiectivelor propuse, Uniunea va folosi orice forme de promovare şi dezvoltare a medierii, între care: organizarea şi participarea la cursuri pe subiecte de interes, seminarii pentru perfecţionarea tehnicilor de mediere, conferinţe, simpozioane pentru promovarea medierii, publicarea de materiale specifice în presa scrisă, forumuri, bloguri şi site-uri internet, susţinerea de emisiuni radio-TV, mediatizarea activităţilor, publicitate, informare prin afişare, materiale promoţionale, colaborări cu instituţii bancare, financiare, Consiliul de mediere, alte instituţii, organizaţii, administraţia publică, persoane fizice şi persoane fizice, creşterea prestigiului profesional, asistenţa mutuală a membrilor, potrivit legislaţiei în vigoare, statutul şi strategiilor UMB.

    Restricţii. Uniunea nu se va angaja în nicio acţiune care contravine principiilor sale, statutului, ordinii publice şi legislaţiei în domeniu, interferează activităţile unor organizaţii politice sau instituţii publice, afectează prestigiul şi unitatea mediatorilor şi ale profesiei.

    Apartenenţa membrilor la uniune se asigură sub rezerva dovedirii calităţii serviciilor prestate, profesionalismului, integrităţii morale, transparenţei, bunei colaborări mediator-client, nediscriminării, eficacităţii şi eficienţei, respectării principiilor medierii: neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate.

    Uniunea va colabora cu Asociaţia Română a Băncilor şi Institutul Bancar Român pentru dezvoltarea pregătirii mediatorilor în domeniu pe baza unor Protocoale şi Planuri de colaborare.

    Caracterul de utilitate publică al instituţiei medierii şi implicit al organizaţiilor profesionale şi formelor de exercitare a profesiei este definit în art. 4 al Legii nr.192/2006, iar conducerea uniunii va întreprinde măsurile necesare pentru recunoaşterea acestui lucru, cu consecinţele sale juridice.

    În concluzie, atunci când clienţii băncilor şi acestea vor dori soluţionarea pe cale amiabilă, nejudiciară, a conflictelor dintre ei, ţinând cont de multiplele avantaje ale medierii, evidenţiate de câteva decenii de aplicare în statele occidentale avansate, mediatorii bancari pot fi soluţia ideală care pot ajuta părţile în conflict să ajungă la o soluţie reciproc avantajoasă.

    Presedentia Uniunii Mediatorilor Bancari este asigurata de catre Dl.mediator Tudor Tatu.

    Pentru detalii si a vedea ce conflicte mediaza mediatorii autorizati specializati in medierea conflictelor din domeniul financiar bancar urmati linck-ul : www.mediatorbancar.ro.

    Prezentare realizată de Mediator Asofronie Constantin

    telefon: 0729 013141, 0743 014101,

    e-mail:costin_aso@yahoo.com