EV.ZILEI – BANCILE ACOPERA PIERDERILE PE SPINAREA NOILOR CLIENTI

Ca urmare a crizei, costurile aferente creşterii gradului de risc au sporit, astfel că pierderile sunt suportate de noii clienţi.

Bancherii au transferat astfel riscurile către clienţi, preferând o politică “iraţional” de prudentă, după cum apreciază preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru.

“Trăim într-o lume în care toţi oamenii, inclusiv bancherii, sunt animale de pradă, nu iubitori de risc necontrolabil”, a declarat preşedintele AOAR, transmite Mediafax.

Banca Naţională a României (BNR) a redus dobânda-cheie de două ori de la începutul acestui an. Astfel, la începutul acestei luni, dobânda de politică monetară a fost revizuită de la 7,5% la 7%, pentru a-i face pe bancheri să acorde mai uşor împrumuturi.

Profitul lor, pierderile noastre

Creditarea s-a reluat, însă noii clienţi suportă costurile creşterii gradului de risc.

“Vedem în mod cert o reluare a creditării, se vede aşa ceva. Nu pot să mă abţin şi să nu remarc că băncile din România au un model de afaceri ideal: atunci când fac profit este numai al lor, iar când înregistrează pierderi fac provizioane, iar costul acestora este suportat de noii clienţi. Deci la pierderile băncilor participă şi clienţii”, a punctat Florin Pogonaru.

În cazul împrumuturilor garantate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), băncile s-au grăbit să restructeze creditele, astfel încât nota de plată a Fondului a sporit de şase ori anul trecut, comparativ cu 2008, până la 27 milioane euro.

Mai mult de jumătate dintre plăţile efectuate de FNGCIMM au fost cauzate de insolvenţe, potrivit preşedintelui instituţiei, Aurel Şaramet.

De asemenea, bancherii au majorat comisioanele, în special cele aplicate la conturile curente, care au ataşate carduri de debit, după cum a explicat pentru evz.ro Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

Citeste art. pe Ev.Zilei 16.02.2010

DETALII DESPRE ACTIVITATEA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI AICI!

  • Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!
  • INSCRIETE IN UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

  • Reclame

    TVRinfo – INTERVIU CU DL.ASOFRONIE CONSTANTIN VICEPRESEDINTELE UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI

    La data de 15.02.2010, orele 20.45, jurnalistul Gratian Moldovan de la TVRinfo, in cadrul emisiunii ,,Interviuri” , l-a avut ca invitat pe dl.Constantin Asofronie  Vicepresedintele Uniunii Mediatorilor Bancari.

    Timp de 10 minute , dl Constantin Asofronie a vorbit despre mediere, procedura medierii, avantajele pe care le prezinta medierea, costurile pe care le implica procesul de mediere si conflictele ce pot fi mediate de catre mediatorii autorizati, membrii a Uniunii Mediatorilor Bancari.

    Inregistrarea va fi redifuzata, in cadrul emisiunii,,Interviuri” in cursul nopti de 15/16.02.2010, orele 01.45 si 02.45 precum si in zilele ce urmeaza.

    In zilele ce urmeaza, in cadrul aceleiasi emisiuni, jurnalistul il va avea ca invitat pe dl.Tudor Tatu Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari.

    Emisiunea ,,Interviuri” este difuzata de TVRinfo, de L – V la orele19.45 si 20.45.

    DETALII DESPRE ACTIVITATEA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI AICI!

  • Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!
  • INSCRIETE IN UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

  • TUDOR TATU, PRESEDINTELE UMB – DACA BANCA REFUZA MEDIEREA, ATUNCI REFUZUL SAU VA FI PRIVIT CA O BILA NEAGRA

    Ce faci când banca se pregăteşte să te execute

    Începând cu această lună, băncile se pregătesc să treacă la executarea silită pe bandă rulantă a datornicilor.

    Cei care speră că îşi vor putea păstra bunurile mai pot apela la bunăvoinţa bancherilor şi să încerce să obţină o amânare a executării silite. Practic, înainte de a ajunge în instanţă, debitorul sau banca poate chema cealaltă parte la mediere.

    Din martie, va intra în vigoare o nouă prevedere legislativă. Conform acesteia, atât debitorului, cât şi creditoruuil li se va recomanda de către judecători să apeleze la un mediator. În acest context, procesul de executare silită poate fi suspendat pe o perioadă de trei luni, cât va dura procesul de mediere. Dacă cele două părţi nu vor ajunge la un acord, instanţa va trebui să soluţioneze cazul.

    “Dacă banca va refuza medierea, atunci refuzul său va fi privit ca o bilă neagră”, apreciază Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

    În plus, băncile ar trebui să înştiinţeze debitorul, dacă demarează procedura de executare silită, însă nu se achită întotdeauna de această sarcină. În aceste condiţii, restanţierul află că şi-ar putea pierde casa sau alte bunuri de abia atunci când dosarul său ajunge în instanţă. Dacă la prima înfăţişare se stabileşte un nou termen pentru proces, de comun acord, instanţa nu este obligată să mai trimită înştiinţări privind următorul termen de judecată. Astfel, procesul poate continua şi în absenţa debitorului.

    Debitorii, protejaţi de lege

    Până anul trecut, cei care nu îşi plăteau ratele puteau fi executaţi silit doar în baza contractului de împrumut sau de leasing ori a unui alt contract cu titlu executoriu, în maximum o săptămână, de către un executor judecătoresc. Curtea Constituţională a schimbat procedura de executare silită. Creditorul este obligat acum să obţină o hotărâre judecătorească pentru a începe executarea.

    În acest context, debitorul mai are o şansă, căci judecătorii ar trebui să fie imparţiali, în vreme ce executorii angajaţi de creditori ar fi mai interesaţi de executarea rapidă a rău-platnicului, apreciază preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România, Tudor Tatu.

    Apărarea, tot mai scumpă

    Chiar şi aşa, costurile unui proces nu sunt de neglijat, mai ales că onorariile avocaţilor îi fac pe mulţi debitori să renunţe să îi mai angajeze. În acest context, debitorii pot apela la un mediator bancar. Tarifele aplicate de aceştia depind de complexitatea cazurilor şi de valoarea prejudiciului şi pornesc de la câţiva zeci de lei şi pot ajunge la câteva sute de lei.

    “De exemplu, în cazul unui litigiu în care prejudiciul este de câteva mii de lei, onorariul poate fi de 100 de lei sau sub această valoare. Dacă valoarea prejudiciului este mai mare, cazul este mai complex şi necesită colaborarea cu mai mulţi experţi, onorariul mediatorului poate ajunge şi la 500 – 1000 euro”, a explicat pentru evz.ro Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

    Onorariul poate fi plătit doar de una dintre părţile implicate sau de amândouă, în funcţie de acordul la care se ajunge prin negociere.

    Datornici pe bani puţini

    Tatu spune că în multe cazuri clienţii ajung pe lista datornicilor de la Centrala Riscurilor Bancare, chiar şi pentru un debit restant de câţiva bani. În alte cazuri, banca sau compania de leasing preferă să forţeze mâna clienţilor, ameninţându-i cu executarea silită.

    Un asemenea caz este cel al unei firme constănţene, care a cerut reeşsalonarea unui credit bancar de câteva sute de mii de euro. În caz contrar, risca să intre în insolvenţă. După câteva runde de negocieri, banca a fost de accord să îi acorde o păsuire, astfel încât firma să-şi continue afacerile şi să poată rambursa împrumutul.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului îi avertizează pe cei care vor să ia un credit sau să încheie un contract de leasing să citească cu atenţie prevederile contractuale şi să ceară lămuriri detaliate, pentru a nu avea surprize.

    citeste articolul originar pe ev.zilei.ro,editia on-line

    Nota:Articolul va aparea si in editiascrisa a Ev. Zilei din data de 04.02.2010

  • Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!
  • INSCRIETE IN UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

  • TUDOR TATU PRESEDINTELE UMB – MAJORAREA COMISIOANELOR ESTE O PRACTICA VECHE A BANCILOR

    De ce umblă bancherii la comisioane


    Clienţii băncilor din România ar putea plăti taxe şi comisioane mai mari atunci când utilizează cardurile. Majorarea costurilor se va datora impunerii de către forurile internaţionale a unei taxe suplimentare băncilor. Astfel, instituţiile de credit, considerate vinovate de declanşarea crizei financiare, vor contribui, timp de mai mulţi ani, cu sute de miliarde de dolari la bugetele statelor în care sunt înregistrate.

    Bancherii şi autorităţile au ajuns la acordul privind impunerea taxei la reuniunea de la Davos. Efectele acestui acord se vor resimţi şi pe piaţa românească, după ce FMI, Banca Mondială şi alte foruri internaţionale vor conveni cum să se aplice această taxă.

    Comisioane majorate automat

    Însă, odată intrată în vigoare, norma va conduce la majorarea costurilor aferente unui cont curent.

    “După introducerea taxei, automat va exista o creştere a comisioanelor, iar cel mai vulnerabil segment este cel al conturilor curente. Majorarea comisioanelor este o practică veche a băncilor de a-şi acoperi cheltuielile”, a declarat pentru evz.ro Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

    În cazul conturilor curente, “comisioanele sunt mai greu de controlat, astfel că multe bănci deja le-au majorat”, explică Tatu.

    “Omul face cheltuieli, dar nu urmăreşte ce taxe a plătit pentru fiecare plată sau retragere de la bancomat”, avertizează Tudor Tatu.

    Mulţi clienţi au deschis conturi curente pentru că aşa le-a cerut angajatorul şi îşi primesc salariile pe card. Această categorie a clienţilor bancari va fi cea mai afectată de introducerea noii taxe.

    Taxa, acoperită din profit

    Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, dă asigurări că va mai dura ceva timp până când taxa va fi aplicată.

    “La Davos nu se iau decizii. Acordul înseamnă o înţelegere asupra opiniilor. Până la o decizie, va mai trece o perioadă, iar noi vom împărţi soarta Uniunii Europene”, a explicat pentru evz.ro Adrian Vasilescu.

    Oficialul BNR consideră că băncile ar trebui să acopere cheltuielile generate de introducerea taxei convenită la Davos din profit şi nu din majorarea comisioanelor.

    Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România se clasează pe locul 14 în rândul statelor membre din punctul de vedere al costurilor anuale aferente unui card bancar. Astfel, un român achită, în fiecare an, 83 de euro (echivalentul a aproape 350 de lei) băncii emitente, în contul comisioanelor şi al taxelor percepute de aceasta pentru administrarea contului curent şi pentru utilizarea cardului.

    EVZ.ro

    Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!

    TUDOR TATU PRESEDINTELE UMB – MAJORAREA COMISIOANELOR POATE FI CONSIDERATA NEJUSTIFICATA

    Devalorizarea caselor duce la scumpirea creditelor

    Valoarea casei puse ca garanţie în bancă a scăzut cu 45% din 2008 până în prezent

    Valoarea locuinţelor puse ca garanţie pentru împrumuturi a scăzut aproape la jumătate în ultimii doi ani. Băncile îşi reevaluează activele imobiliare pe care le-au primit drept garanţie pentru creditele acordate. Dacă valoarea acestora a scăzut, comisioanele bancare vor creşte.

    De regulă, în contractele de creditare nu există clauze care să facă referire la evoluţia valorii de piaţă a garanţiei ipotecare, riscul de devalorizare a acesteia revenindu-i exclusiv băncii. Dar acoperirea acestui risc presupune obligaţia ca instituţiile de credit să-şi constituie provizioane (sume puse deoparte pentru cazurile în care intervine eventuala daună), adică o creştere a costurilor proprii de administrare.

    De aici va veni o creştere a comisioanelor de administrare a creditelor, percepute clienţilor, pentru că băncile nu vor avea alte surse de acoperire a acestor costuri suplimentare. Altfel spus, devalorizarea peste măsură a caselor puse ca garanţie poate duce la o creştere a comisioanelor bancare, adică la o scumpire a creditelor, avertizează economiştii.

    Casele noi sunt cele mai riscante

    Potrivit companiei de consultanţă imobiliară Colliers Internaţional, preţurile caselor sunt acum, în 2010, aproximativ echivalente cu cele din anii 2005-2006, dar cu 45% mai scăzute decât în perioada de boom imobiliar 2007-2008. Asta înseamnă că şi valoarea garanţiei este egală cu cea din 2006, respectiv mai mică decât cea din 2008.

    Din acest punct de vedere, putem spune că, acum, creditul ipotecar luat înainte de 2007 nu ridică probleme legate de soliditatea garanţiei, însă creditele noi, cu gaj imobiliar, luate după 2007 pot crea surprize total neplăcute, atât pentru bancheri, cât şi pentru clienţii lor. Odată cu reevaluarea ce se va efectua în 2010, este foarte posibil ca o locuinţă evaluată în vederea primirii în garanţie la 100.000 de euro, în vara lui 2008, să valoreze acum mai puţin de 60.000 de euro, lucru care ar ridica probleme serioase în relaţia dintre bancă şi clientul aflat în această situaţie.

    Ce pot face bancherii

    „În principiu, lucrurile pot rămâne în echilibru, pentru că garanţia este ultimul lucru de care bancherul vrea să se atingă. Atunci când clientul este un bun platnic şi istoricul rambursărilor arată că nu sunt probleme, nici valoarea garanţiei nu îngrijorează pe nimeni. Probleme apar doar atunci când clientul se dovedeşte a fi neserios”, a declarat, pentru „Adevărul”, Petre Bunescu, director general adjunct al BRD.

    Specialiştii din sistemul bancar arată că, de fapt, băncile nu au altă sursă pentru acoperirea acestui risc decât mărirea comisioanelor, mai precis a celor de administrare a creditului afectat de devalorizarea garanţiei.

    Ce pot face clienţii

    Deocamdată, sistemul nu s-a confruntat cu astfel de probleme, şi bancherilor nu le rămâne decât să spere că piaţa imobiliară îşi va reveni, astfel încât valoarea garanţiilor să nu scadă sub pragul critic.

    De cealaltă parte, clienţii de bună-credinţă, care au primit un credit în baza unei garanţii supraevaluate în anii de boom imobiliar, pot apela la instituţia medierii dacă banca ridică eventuale pretenţii în legătură cu valoarea garanţiei lor.

    „Din câte ştim, băncile nu au stabilit, prin contractele de creditare, clauze de actualizare a valorii garanţiei. De aceea, în cazul în care banca doreşte să crească un comision, ar trebui să-şi notifice din timp clientul, justificând cu argumente solide eventuala majorare. Fără această notificare, majorarea poate fi considerată nejustificată”, ne-a declarat Tudor Tatu, preşedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din România.

    El arată că, de obicei, astfel de costuri ascunse se regăsesc în administrarea conturilor curente, la care clienţii sunt mai puţin atenţi.

    De asemenea, clienţii trebuie să fie notificaţi în cazul în care banca doreşte să introducă vreo clauză referitoare la valoarea garanţiei, a mai recomandat specialistul.

    Firmele, campioane la restanţe

    În ultimii doi ani, mai precis de la finele lui 2007 la finele lui 2009, restanţele bancare ale firmelor au crescut de opt ori, iar ale populaţiei – de numai patru ori.

    Adevarul

    Pentru a citi procedura de inscriere in UMB click aici!